Curățarea dinților are rolul de a menține dinții naturali sănătoși, prin îndepărtarea completă a tartrului și a plăcii dentare, pentru a preveni afecțiuni majore, cum ar fi cariile dentare și parodontita (boala gingiilor). O bună igienă este indispensabilă pentru a evita cheltuirea mai multor bani în viitor și pentru a menține dinții sănătoși.
Igiena orală zilnică, chiar dacă este realizată cu scrupulozitate și cu ață dentară, nu poate păstra singură sănătatea cavității bucale, motiv pentru care este foarte important să se efectueze vizite regulate la un cabinet stomatologic.
Ce presupune igiena orală corectă?
Igiena orală corectă este esențială pentru menținerea sănătății dentare și prevenirea afecțiunilor orale. Printre principalele practici de igienă orală se numără curățarea dinților, utilizarea aței dentare și efectuarea detartrajului dentar.
Curățarea dinților ar trebui să fie o rutină zilnică, realizată de cel puțin două ori pe zi. Folosirea unei periuțe de dinți cu peri moi și a unei paste de dinți fluor contribuie la îndepărtarea plăcii bacteriene și a resturilor alimentare. O curățare corectă timp de cel puțin două minute ajută la prevenirea cariilor și a problemelor gingivale.
Pe lângă periajul dinților utilizarea aței dentare este un pas crucial pentru curățarea dinților. Placa bacteriană se poate acumula între dinți, locuri unde periuța de dinți nu poate ajunge eficient. Folosirea aței dentare ajută la curățarea acestor zone, prevenind astfel formarea cariilor și a gingivitei. Este recomandat să folosești ața dentară zilnic, pentru a menține o igienă orală optimă.
Chiar și cu o igienă orală bună este important să acorzi atenție și detartrajului dentar. Acesta este un procedeul prin care se îndepărtează placa bacteriană și tartrul acumulat pe dinți, care nu poate fi eliminat prin periaj sau folosirea aței dentare. Detartrajul ar trebui efectuat de cel puțin două ori pe an de către un dentist profesionist pentru a preveni complicațiile orale.
Spălatul pe dinți – cum trebuie realizat și de câte ori pe zi?
Spălatul pe dinți este o practică esențială în igiena orală, importantă pentru prevenirea afecțiunilor dentare și menținerea sănătății cavității bucale. Pentru a obține rezultate optime este necesară respectarea unor reguli simple și a unei frecvențe adecvate.
Frecvența recomandată pentru spălatul pe dinți: Experții sugerează periajul de cel puțin două ori pe zi, dimineața după micul dejun și seara înainte de culcare. Această rutină contribuie la îndepărtarea plăcii bacteriene, care se formează pe parcursul zilei și al nopții. Spălatul dinților după mese poate fi, de asemenea, benefic, dar este indicat să se aștepte aproximativ 30 de minute după consumul de alimente, în special cele acide, pentru a proteja smalțul.
Modalitatea corectă de periaj: Pentru o curățare eficientă, se recomandă următorii pași:
- Alegerea periuței potrivite: Se recomandă utilizarea unei periuțe cu peri moi și o dimensiune adecvată cavității bucale.
- Utilizarea pastei de dinți cu fluor: Aceasta contribuie la întărirea smalțului și prevenirea cariilor.
- Tehnica de periaj: Se recomandă realizarea de mișcări circulare pe fiecare dinte, acordând atenție și suprafețelor interdentare, pentru a îndepărta eficient placa bacteriană.
- Folosirea aței dentare: Este indicat să se utilizeze ața dentară zilnic, pentru a curăța zonele greu accesibile dintre dinți, unde placa se acumulează mai ușor.
- Detartraj periodic: Vizitele regulate la dentist pentru detartraj, recomandate la fiecare 6-12 luni, sunt esențiale pentru menținerea unei igiene orale corespunzătoare.
Ața dentară – cum trebuie folosită pentru curățarea dinților?
Ața dentară completează eficient rutina de îngrijire orală. Conform unui studiu realizat în România, 48% dintre respondenți o utilizează pentru o curățare adecvată. Aceste date sunt notabile, având în vedere că multe persoane se confruntă cu probleme dentare din cauza lipsei măsurilor preventive.
Ce trebuie să știți despre aţa dentară?
Ața dentară îndeplinește o funcție importantă în curățarea dinților: elimină placa dentară, reduce respirația urât mirositoare și scade riscul apariției cariilor, atunci când este folosită zilnic. Specialiștii recomandă utilizarea ei, în special seara, înainte de culcare, pentru un proces care durează în medie 3 minute.
Dr. Ada Angheluţă, medic specialist Parodontologie la iDentity®️ Clinic: „Deşi eficientă, periuţa de dinţi are nevoie de un mic ajutor ca să îţi protejeze complet zâmbetul de carii, sângerări, sensibilitate. Aţa dentară elimină 40% din placa bacteriană şi este tot mai folosită pentru a igieniza suprafeţele mai greu accesibile. O poţi utiliza cu încredere înainte sau imediat după periaj, pentru a definitiva rutina de îngrijire a danturii. O recomandăm inclusiv în cazul copiilor de peste 12 ani, atât timp cât sunt învăţaţi de către un adult cum să realizeze corect procedura.”
Periajul și utilizarea aței dentare reprezintă metode simple și esențiale pentru menținerea sănătății orale, indiferent de vârstă. Pe piață există o varietate de opțiuni: ață cerată, pentru o alunecare ușoară, ață fluor, care oferă un supliment de fluor, sau ață dentară specială pentru purtătorii de lucrări sau aparate dentare. Alegerea trebuie făcută în funcție de nevoile individuale și de structura anatomică a cavității bucale, cu spații interdentare mici sau mari.
Tehnici pentru curățarea dinților cu ajutorul aței dentare
Având în vedere că aproximativ 30% dintre utilizatori folosesc incorect ața dentară a fost realizat un ghid simplu în trei pași pentru o curățare eficientă și sigură. Pentru a evita rănirea gingiilor este necesară o utilizare atentă, iar dexteritatea se dezvoltă pe parcurs, procesul fiind de fapt unul simplu.
Dr. Ada Angheluţă, medic specialist Parodontologie la iDentity®️ Clinic: „Întâi de toate, rupe o bucată de aţă dentară care să măsoare undeva la 30-40 de centimetri şi înfăşoară-i capetele pe câte un deget arătător. Lasă o porţiune bine întinsă care să măsoare până în 4 centimetri. Este primul pas în utilizarea aţei dentare. Ulterior, cu mişcări atente înainte şi înapoi, introdu aţa dentară între dinţi. Ai grijă să curbezi aţa dentară în jurul fiecărui dinte, sub forma literei C. Practic, să îi urmezi forma, cu blândeţe. Ultimul pas – treci sistematic de la un dinte la altul, fără să omiţi vreunul! Curăţă însă la baza gingiei, ca să eviţi tăierea ei.”
Cât de dăunătoare este placa bacteriană?
Este recomandată completarea rutinei de igienă orală realizată acasă cu o curățare profesională de trei ori pe an la clinică. Aceasta este singura modalitate eficientă de a preveni acumularea plăcii bacteriene, care odată calcifiată, se transformă în tartru – o depunere dură ce poate provoca respirație urât mirositoare, sângerări gingivale și favorizează apariția cariilor.
Dr. Raluca Pascu, medic primar stomatolog, Specialist Ortodonţie şi ODF, manager medical iDentity®️ Clinic: „8 din 10 români suferă din cauza parodontozei, ceea ce este, de-a dreptul îngrijorător. Bacteriile din placa bacteriană orală găsesc o cale de pătrundere în corp, putând genera boli serioase, odată cu trecerea timpului. Studiile arată că placa bacteriană poate duce și la diabet, la Alzheimer sau la boli cardiovasculare, afecţiuni care pot creşte riscul de deces.”
Placa bacteriană afectează persoane de toate vârstele și se poate forma nu doar pe dinții naturali, ci și pe coroane, implanturi dentare sau obturații. Simptomele includ un strat alb-gălbui pe suprafața dinților, pierderea strălucirii danturii și gingii inflamate sau înroșite, semne clare care indică necesitatea unei vizite la dentist. O igienă orală necorespunzătoare, alături de o alimentație nesănătoasă, înghesuirea dinților și obiceiurile dăunătoare, precum consumul de alcool și fumatul, pot contribui la această problemă. Consumul de fructe crocante și legume crude, cum ar fi merele, morcovii sau țelina, poate ajuta la curățarea plăcii dentare și la împrospătarea respirației.
Ce este un detartraj?
Detartrajul (sau îndepărtarea tartrului) este un ansamblu de practici stomatologice care vizează îndepărtarea corectă și constantă a plăcii bacteriene de pe suprafața dinților, pentru a evita inflamarea gingiilor cauzată de bacteriile prezente în placa care se depune și se acumulează pe dinți și în cavitatea bucală.
Oricât de temeinică ar fi, o curățarea dinților nu este suficientă pentru a îndepărta în profunzime placa bacteriană care se acumulează pe suprafața dinților, în special pe părțile interioare și mai ascunse ale dinților și la marginea gingiilor, unde depozitele de tartru tind să se acumuleze.
Importanța detartrajului dentar pentru curățarea dinților
Deși curățarea dinților acasă prin periaj zilnic și utilizarea aței dentare este crucială, uneori, acestea nu sunt suficiente pentru a îndepărta complet placa bacteriană. Placa se poate transforma în tartru, un depozit mineralizat care aderează puternic la suprafața dinților și nu poate fi îndepărtat prin metodele obișnuite de igienă orală. Detartrajul dentar ajută la eliminarea acestor depuneri, reducând riscul de apariție a problemelor dentare.
Lipsa de igienă dentară sau igiena dentară necorespunzătoare este complice la halitoză (respirație urât mirositoare) și provoacă inflamarea și umflarea țesutului gingival, ducând la retracția gingiilor și la apariția bolilor parodontale, adesea subestimate, dar deosebit de periculoase pentru sănătatea orală. În cele mai grave cazuri acestea evoluează spre piororee, o retracție a țesutului gingival care poate duce la pierderea dinților.
Cum se realizează detartrajul?
Detartrajul este efectuat de un medic stomatolog sau de un igienist dentar, folosind instrumente specializate care pot înlătura tartrul fără a afecta smalțul dinților. Procedura este rapidă, nedureroasă și de obicei nu durează mai mult de 30 de minute. După detartraj este recomandat să continui cu un periaj atent și utilizarea aței dentare pentru a menține rezultatele obținute.
Ce probleme dentare elimină detartrajul?
Detartrajul dentar este într-adevăr o practică esențială pentru a evita daunele și posibilele complicații. Igiena orală insuficientă poate provoca nu numai halitoză, adică respirația grea tipică, care este o consecință a reacțiilor chimice legate de proliferarea bacteriilor, ci și:
- Gingivita, acumularea de placă bacteriană (compusă din bacterii, celule moarte și mici reziduuri alimentare) este principalul vinovat. Bacteriile aderă la dinți și, împreună cu elementele prezente în salivă, contribuie la formarea tartrului. Acumularea plăcii bacteriene și a tartrului împreună determină inflamarea țesutului gingival, rezultând roșeața și umflarea caracteristice. Aceasta este o afecțiune destul de comună și în sine nu gravă, dar nu trebuie subestimată în niciun caz: tratamentul la timp o poate împiedica să degenereze într-o boală în toată regula.
- Parodontita, inflamația gingivală netratată, poate duce la formarea pungilor parodontale, adică a pungilor localizate între gingie și dinți, care ajung până în partea cea mai profundă a structurii dentare, între rădăcină și os. În acest spațiu oxigenul nu poate hrăni țesuturile și se creează o condiție ideală pentru dezvoltarea unor colonii bacteriene semnificativ agresive. În prezența parodontitei adică a inflamației cronice, pacientul prezintă durere, umflături, sângerări, masticație dureroasă, recesiune gingivală și expunerea rădăcinilor. În cazurile cele mai grave recesiunea gingivală este de așa natură încât dinții devin mobili. Parodontoza este, de fapt, una dintre cele mai frecvente cauze ale pierderii dinților la adulți și de departe cea mai frecventă la persoanele în vârstă. Nu numai atât: această boală este atât de strâns legată de acțiunea bacteriilor încât, datorită prezenței lor în fluxul sanguin, poate provoca și nașteri premature și boli cardiovasculare.
- Pulpita dentară, inflamația pulpei dentare. Aceasta este o afecțiune deosebit de insidioasă, deoarece pacientul se plânge de o durere care nu este ușor de localizat: dintele pare să „pulseze”. Există cazuri extrem de grave în care pulpita este urmată de necroză, adică de moartea efectivă a pulpei.
